realizarea proiectului informatic sunt necesare și alte activități, la care prețul forței de muncă este mult mai mic, ajungem la adevărata aberație în care putem plăti pe 5 ani aproape 10.000 de angajați! Ce vor face aceștia, unde vor lucra, unde se va gasi un așa mare număr de specialiști, sunt mistere de care nu pomenește nimeni. În opinia noastră nimeni nu a făcut o analiză a ceea ce se dorește a se face, în ce scop, în cât timp și care trebuie sa fie costurile reale. Pentru noi este semnalul clar că banii, sau cel puțin marea lor majoritate, sunt prevăzuți să ia o altă destinație... Lucrând în domeniu, putem estima cel mai performant hardware, cu instalare și întreținere pe o perioadă de cinci ani, ca fiind mult sub 2.000.000 euro, la care se adaugă - cu estimări raționale - o echipă de 40 programatori și operatori de date în primul an, după care sunt suficienți 10 angajați pentru activitatea de întreținere. În teren este nevoie de o echipă de cel mult 10 persoane în medie la fiecare județ pentru colectarea datelor inițiale, apoi 2 oameni pentru actualizare. Organigrama trebuie completată cu funcții de conducere, organizare, proiectare și auxiliare, deci maximum încă 20 de angajați. Oricum, chiar și resursele umane de mai sus sunt greu de găsit la competența și calitatea necesară. În total, cheltuielile cu personalul nu pot depăși 5.000.000 euro. Daca mai punem 100 de automobile de teren, întreținerea lor pe 5 ani și cheltuielile de deplasare, s-ar mai putea adăuga cu greu 10.000.000 de euro. Chiria și întreținerea unui sediu confortabil s-ar putea întinde la alt milion. Total estimat: 18.000.000 euro pentru 5 ani. Marjă de cheltuieli neprevăzute 50%, deci 36.000.000.  Am putea înțelege 50.000.000, ca suntem români și se mai fură, dar 500.000.000 euro ca sumă trâmbițată de ministerul de resort este curată bătaie de joc și imposibil de justificat. Probabil că întreaga sumă va fi contractată cu o firmă externă (după exemplul frunzei), sau ceva firme de familie, se vor lua comisioane consistente, proiecte de prefezabilitate, fezabilitate, sedii mari în capitală și județe, după modelul Agențiilor pentru Protecția Mediului, iar portalul va fi terminat în ritmul binecunoscut al autostrăzilor. Întrebarea noastră este: ce putem posta pe acel portal? Litoralul, Valea Prahovei, Bucovina? Cum ajunge turistul acolo? Facem aeroport lângă fiecare mânăstire? Ce turist se aventurează cu mașina să traverseze România? Nu ne referim numai la gropi, ci la infrastructura rutieră în ansamblu, care cuprinde banda de rulare și întreținerea ei, elementele de protecție, semnalizarea, mijloacele de informare și orientare și nu în ultimul rând modul în care se circulă, lipsa acută de civilizație rutieră, tolerată prin impasibilitate de Poliția Rutieră. Recent, ministerul de resort a descoperit că trebuie reparate drumurile care duc la principalele stațiuni turistice, pentru reintroducerea lor în circuitul turistic. Este într-adevăr o descoperire epocală, din păcate la fel de viciată de concepția deformată asupra turismului conform căreia turistul are un singur scop: să cheltuiască cât mai mulți bani în hotel, restaurant, sau alte acțiuni organizate în scopul ușurării portofelelor și cărților de credit. Dacă ar fi avut mai multă expertiză, ar fi considerat cu aceeași prioritate rezolvarea următoarelor probleme: Stabilirea de urgență a unei metodologii de ierarhizare a obiectivelor turistice în raport cu importanța, potențialul și împrejurimile, departajând obiectivele de interes național, regional și local. Inventarierea obiectivelor turistice, cu dotările existente și dotările necesare: drumuri de acces, amenajarea potecilor, elementele de siguranță și orientare, panouri explicative, dotări suplimentare, cum ar fi spații de odihnă, apă, locuri de joacă pentru copii, platforme de fotografiat, exponate, Editorial: turismul de doi bani Clever Code Software 2010 Un munte pentru Dumneavoastră Revista de turism Autori: Ramona Vasilescu, Dorel Şops