Ce este o “ciuceavă”? Foarte simplu: o ciuceavă este un geanţ! Iar un geanţ este clar şi evident, un gigant. În frumosul grai mehedinţean, prin aceste
două denumiri, localnicii au botezat abrupturile calcaroase, ascuţite şi impenetrabile, care se ridică din albia Cernei, până hăt sus, la conace, aidoma
unor giganţi sau uriaşi de piatră. Un şirag aproape neîntrerupt de asemenea formaţiuni mărgineşte malul stâng al
Cernei, de la Cerna Sat până în dreptul Vârfului lui Stan, ca o dantură de brontozaur gigantic. O replică la fel de
impresionantă, dar mai puţin dezvoltată în lungime, este reprezentată de ciucevele de deasupra Izvoarelor Cernei,
care sfârşesc în sălbăticiile de sub Peştişanu. Uriaşa dantură se regăseşte sub forma unor piramide împădurite la
poalele Oslei, întreaga formaţiune având caracteristici uniforme pe aproape 40 de kilometri lungime. Pentru turist,
ciucevele sunt interesante prin contrastul extrem, de la verticalul stâncos şi alb de calcar, care se prăvăleşte in
Cerna, la spinarea verde şi ondulată de sus, cu fâneţe (localnicii le spun “livezi”), culturi şi păduri sănătoase, printre
care s-au risipit sălaşe - numite aici “conace”, locuinţe temporare pentru sezonul cald - în
care vom întâlni oameni interesanţi, rupţi de vâltoarea civilizaţiei, dar curioşi şi informaţi. Vom
observa că majoritatea vorbesc cu noi într-o limbă românească foarte curată şi corectă, cu
puţine regionalisme, dar între ei folosesc un limbaj complet diferit, cu sunete arhaice, greu de
înţeles de turistul de la oraş.
Traseul de mai jos introduce turistul în această puţin cunoscută, interesantă, pitorească şi
fotogenică zonă din munţii României, prin prezentarea celei mai uşor accesibile ciuceve.
Drumul se parcurge fără efort, cu excepţia căţărării pe stâncăria din creştetul ciucevei, fiind
accesibil pe jos, sau cu un ATV. Prin poziţia ei centrală şi fără alte înălţimi apropiate care să
împiedice vizibilitatea, vârful ciucevei permite o panoramă unică asupra cursului mediu al
Cernei, de la Cerna Sat până dincolo de Inălăţ, culmile Mehedinţilor şi Cernei, plaiurile
prelungi din Godeanu si legendele de piatră ale Retezatului Mic. Cu 5,6 kilometri lungime şi o diferenţă de nivel de 500 metri,
urcuşul este lejer şi relaxant, parcurgerea lui dus-întors necesitând cam 4 ore, incluzând aici timpi medii de fotografiere şi
contemplare.
Pentru intrarea în traseu, urmăm drumul naţional 67D, Băile Herculane - Baia de Aramă, circa 28 de kilometri. În locul în
care şoseaua părăseşte Cerna, spre a traversa spre dreapta culmea Mehedinţilor la Baia de Aramă, un indicator spre Cerna
Ciuceava din Faţa Fântânii - Munţii Mehedinţi
Clever Code Software 2009
Un munte pentru Dumneavoastră
Revista de turism