Cheile Pecinişca, munţii Mehedinţi
Clever Code Software 2009
Un munte pentru Dumneavoastră
Trasee turistice
Cursul inferior al văii Pecinişca este, după părerea noastră, cel mai accesibil traseu cu caracter alpin din munţii Mehedinţi. Deşi are un debit relativ
modest mai tot timpul anului, pârâul Pecinişca este un afluent important al Cernei din jumătatea sudică a munţilor Mehedinţi, colectând apele de pe
aproape 6 kilometri pătraţi de versanţi împăduriţi. În treimea inferioară, mai multe pârâiaşe temporare cu versanţi
puternic înclinaţi şi albie îngustă îşi strâng apele pentru a forma Pecinişca - o vale puţin mai largă, care taie mai la
început un mic pinten calcaros, apoi se domoleşte spre intrarea în chei, într-o frumoasă poiană cu sălaş. Pe
parcursul cheilor, pârâul străbate un interesant traseu subteran, greu de vizitat, se pierde în grohotiş, spre a ieşi
dincolo de chei sub forma unei frumoase salbe de izbucuri. De aici relieful se cuminţeşte, lăsând loc de drum şi de
case pe lângă albia adâncă, loc din ce în ce mai generos, pe măsură ce ne apropiem de confluenţa cu Cerna, în
centrul vechi al satului Pecinişca. Satul Pecinişca se află pe Valea Cernei, în aval de staţiunea turistică Băile
Herculane. Pentru a ajunge aici, de la intersecţia E70 cu DN67D Herculane - Baia de Aramă (imediat la sud de
intrarea în Băile Herculane), parcurgem DN67D puţin peste un kilometru, până la podul peste Pecinişca, loc unde
putem parca maşina lângă marginea apei.
Traseul prezentat aici are o lungime totală de 4,9 kilometri, dintre care 2,6 pe drum de ţară (se poate parcurge şi
cu maşina, dar nu are rost), iar restul are un caracter alpin uşor, fără dificultăţi deosebite, atât ca efort, cât şi ca orientare. Este accesibil tot timpul
anului, mai puţin rarele perioade cu zăpadă multă. Pe umezeală sau alunecuş, fără o încălţăminte adecvată ne putem uşor
accidenta. Deşi suntem mai tot timpul pe marginea apei, recomandăm să avem un recipient cu apă de băut. Deşi în amonte de
chei nu sunt aşezări umane, parcursul pârâului este lung şi poate fi poluat de animale. Durata traseului pe vreme bună este
sub două ore, plus timpii de popas şi fotografiere. Marcajul este vechi, inconsistent şi haotic, dar nu este necesar: nu avem
cum şi unde să ne rătăcim. Ne va ajuta totuşi de câteva ori în chei, pentru a găsi drumul
cel mai sigur printre stânci. Începutul traseului se află la altitudinea de 180m şi vom urca
aproape 200 m diferenţă de nivel, dintre care 120 pe drum. începem să urcăm pe strada
Pecinişca, fără prea mult efort, printre casele din ce în ce mai rare, remarcând relativa
izolare în care trăiesc localnicii, la nici doi kilometri de drumul european şi de gară. Ultima
gospodărie din dreapta ne atrage atenţia prin numărul mare de animale, printre care şi o
colecţie de câini părăsiţi, care şi-au găsit aici adăpost şi hrană, graţie hărniciei şi bunătaţii
proprietarilor. Mai un pic şi ajungem la chei, nu foarte înalte, dar spectaculoase prin
sălbăticia lor. Spre stânga se desface un drum foarte frumos, care urcă din greu la cruce
şi la sălaşele din Ferigari,
)
)
)
